Free Happy Woman Enjoying Nature. Beauty Girl Outdoor. Freedom concept. Beauty Girl over Sky and Sun. Sunbeams. Enjoyment.
Free Happy Woman Enjoying Nature. Beauty Girl Outdoor. Freedom concept. Beauty Girl over Sky and Sun. Sunbeams. Enjoyment.

Pentru a afirma că știi să te bucuri de viață, trebuie să începi să faci ceva în privința asta. Și cum bucuria vine din lucrurile cele mai mărunte, începe prin a aprecia tot ceea ce primești de la viață, tot ceea ce îți oferă ea, bun sau rău. Faptul că avem șansa să trăim, să vedem atâtea lucruri frumoase, să vedem soarele, să simțim ploaia, să pășim desculți prin iarbă, să savurăm o cafea delicioasă în fiecare dimineață, să mirosim natura, florile, să atingem pomii, oamenii și tot ce ne înconjoară, este deja o minune.

Gândeste-te putin câți oameni își doresc să trăiască? Câți oameni ar da orice să ducă viața pe care o ducem noi? Câți oameni s-ar bucura de o bucată de pâine, când le e foame, de o pătură călduroasă, când le e frig sau de o îmbrățișare, atunci când se simt singuri? Gândește-te câți oameni ar fi fericiți dacă le zâmbești, dacă le spui o vorbă bună? Câți oameni s-ar sacrifica pentru puțină fericire, dacă ar avea certitudinea că o pot avea? Iar tu, cel care ai totul de-a gata, cel care ai o casă, o familie, iubire adevărată, prieteni, chiar și bunuri materiale, nu știi să apreciezi ceea ce ai, dorindu-ți mai mult.

Să medităm puțin la noi înșine și să ne întrebăm următorul lucru: Cine suntem noi cu adevărat? Suntem oameni, normal. Suntem copii, părinți, bunici, simpli călători prin viață, suntem buni, răi, suntem profesori, doctori sau avem diverse alte funcții, dar, întrebarea este alta, cine suntem? Și nu mă refer nici la nume, nici la statut, nici la job, nici la materialisme, nici la gradele de rudenie. Mă refer la cine suntem noi, ca oameni. Care e locul nostru în lume? L-am găsit cu adevărat, oare? Dar, mai ales, l-am căutat vreodată cu adevărat?

Dacă încă nu v-ați răspuns la întrebarea „Cine suntem noi?”, atunci vă propun să vă întrebați altceva: „Cine NU suntem noi?” Automat, vom descoperi ceea ce poate, încă n-am reușit să devenim, poate nu am ocupat încă locul pe care ni l-am dorit în lume, poate nu avem job-ul mult visat, poate am ales facultatea greșită, poate regretăm diferite alegeri, poate ne simțim străini de multe ori față de propria noastră viață, față de propriile gânduri și atunci, răspunsul la intrebarea „Cine nu suntem?” e acolo, în interiorul nostru și semnifică, de fapt, cine ne dorim să fim.

Acum, gânditi-vă puțin la ce vă doriti. La ce vă doriți de la viață, de la voi înșivă, de la ceilalți. Găsiți o definiție a propriei voastre fericiri, poate fi o persoană, un loc, un lucru, orice. Cu siguranță pretențiile noastre sunt mari, așa cum e normal. Ne-am dori să fim tratați diferit (fie de membri familiei, fie de șef, de colegi, de iubit, de prieteni etc), ne-am dori să avem diverse lucruri materiale ( poate mai mulți bani, poate un telefon nou, poate o mașină, poate o casă nouă), schimbări care, credeți sau nu, se află chiar în noi.

Dacă am ști să ne bucurăm mai mult de lucrurile mici și am fi recunoscători pentru ele, dacă am ști să iertăm mai ușor, să iubim mai ușor, să acceptăm mai ușor, am produce în noi înșine adevărate minuni și, cu siguranță am primi lucruri și mai mari. Însă, ceea ce noi nu știm, este să mulțumim pentru ce avem, pentru ce primim.

De câte ori v-ați simțit recunoscători pentru că v-ați trezit dimineața? Sau pentru o ceașcă cu cafea, sau pentru o cană cu apă sau pentru că cineva pur și simplu v-a strâns în brațe când vă simțeați singuri, sau pentru că cineva v-a făcut un cadou, fără vreo ocazie specială? Sau pentru că cineva a stat și v-a ascultat ore în șir povestindu-vă problemele, cu toate că și el avea destule pe cap? De câte ori mulțumiți pentru o sumă micuță de bani? Nu-i așa că, atunci când nu primiți ce vă doriți sau cât doriți, sunteți nemulțumiți și vreți mai mult și mai mult?

Am citit cândva o pildă foarte frumoasă, despre lăcomie, pe care aș vrea să v-o împărtășesc și vouă și din care sigur aveți ce învăța:

„Eram pe terenul de sport unde se jucau copiii, când un elev îi puse învăţătorului Mengtse următoarea întrebare: „Spuneţi-mi, vă rog, cum se face că toţi oamenii vor să fie fericiţi şi nu sunt?”. Mengtse arătă cu mâna spre copii şi spuse: „După mine, aceşti copii sunt fericiţi”. „Cum să nu fie? răspunse elevul. Sunt copii şi se joacă. Dar cum este cu fericirea adulţilor?”. „Ca şi fericirea copiilor”, răspunse învăţătorul. Şi, spunând aceasta, scoase din buzunar o mână plină cu monede de cupru şi le aruncă printre copiii care se jucau. Deodată râsul vesel muţi şi copiii se îmbulziră asupra monedelor de cupru. Fiecare voia să ia cât mai multe. Strigătele şi ţipetele lor au înlocuit râsul fericit. „Acum, întrebă învăţătorul, cine a distrus fericirea?”. „Cearta”, răspunse elevul. „Şi cearta, cine a produs-o?”. „Lăcomia, egoismul”. „Ai găsit deja răspunsul la întrebarea ta. Toţi oamenii sunt dornici de fericire, dar tocmai lăcomia şi egoismul din ei ucide ceea ce ei doresc”.

 Pentru a avea mai mult, pentru a avea prosperitate, succes, fericire, iubire și tot ceea ce ne dorim, trebuie să învățăm mai întâi să mulțumim pentru ceea ce avem deja. Apoi, să căutăm în interiorul nostru ceea ce vrem și acolo ne vom regăsi pe noi. Suntem oglindiți în dorințele noastre. Noi suntem tot ceea ce gândim și simțim și atragem lucruri în funcție de asta. Noi putem materializa tot ceea ce ne dorim, crezând cu adevărat în dorințele noastre și mulțumind în fiecare zi pentru ceea ce avem.
Deși multă lume spune că fericirea e rară și durează puțin, eu sunt de părere că fericirea este în noi și ea durează exact cât îi poruncim noi să dureze. Dăruind fericire, primim fericire. Noi suntem creatorii propriei noastre fericiri și ai propriei noastre vieți.
Și am mai învățat ceva: schimbarea stă în noi înșine, trebuie doar să-i dăm frâu liber să se manifeste.
O viață liniștită!
0
Distribuie mai departe

Lasă un răspuns